Marcela Luca

A venit toamna si eu nu am mai scris din vara nimic.

Am foarte foarte multe de povestit, discutat, impartit cu voi, numai ca nu mai am timp sa fac lucrul acesta…

Vorbeam in aceasta seara cu una dintre colegele mele si la un moment dat am zis :”Indiferent de ce apare nou in viata ta lucrul asta presupune si sacrificii”

Ca sa va dau exemple:

1. Iti cumperi masina
- sacrificii : investitii in loc de parcare, motorina/benzina, revizii si altele, nervi intinsi la maxim intr-un oras prea aglomerat etc etc
- beneficii : nu mai depinzi de nimeni in ceea ce priveste transportul, te poti deplasa oriunde, oricand, mai multa siguranta decat in mijloacele de transport in comun (siguranta la buzunare) si mult mai mult comfort

2. Iti cumperi o locuinta
-sacrificii : in primul rand fie te indatorezi pe muuuuuuuuuulti ani la banca sa iti poti cumpara casa, fie ai renuntat la o suma considerabila din contul tau (din pacate partea a doua mai rar), trebuie sa zugravesti, sa te muti, sa umbli dupa acte, sa decorezi, eventual imbunatatesti locuinta, lista mai poate continua cu multe alte lucruri de facut
- beneficii : ai casa ta, siguranta zilei de maine in ceea ce priveste acoperisul de deasupra capului, poti modifica orice oricand, iti poti cumpara alta mobila daca asta nu iti mai place (daca, bineinteles, ai bani)

3. Iti cumperi un domeniu .ro ca sa iti faci blogul personal
- sacrificii : timpul (daca nu ai timp sa scrii pe blog il ai degeaba)
- beneficii : poti modifica orice oricand la site

Una dintre cele mai mari nemultumiri ale mele este ca nu imi ajunge niciodata timpul, dar niciodata. Sunt foarte nemultumita de faptul ca ziua nu are 36 de ore (24 ore de munca si timp liber si 12 ore de somn, acesta din urma fiind prietenul meu cel mai bun) ca sa pot face tot ce imi propun intr-o zi. Plus ca am trai mai mult, mult mai mult. La un calcul mic 12 ore in plus pe zi la 365 zile pe an, totul inmultit cu 70 (presupunem ca atatia ani traim) ne da un numar de 306600 de ore in plus, impartit la 24 (cate ore are o zi ), dupa care si la 365, ajungem la un numar de 35 de ani. E ceva!

Asa cum am mai spus am foarte multe chestii de scrie peblog, dar nu am timp sa le scriu. Uneori stau si ma intreb cum de altii scriu cate 4-5, poate si mai multe posturi pe zi? Nu au viata personala? Nu au un job? Prieteni?

Sper sa reusesc sa va povestesc ce am facut eu vara asta, ce vreau sa fac, ce mi-a placut, ce nu si de ce intr-un viitor apropiat…